Friday, 3 July 2009

Amar.

***

Vreau o bere. Vreau mai multe pentru ca vreau sa uit.
Ma simt goala pe dinauntru. Am chef sa ies dar nimeni nu are chef sa iasa cu mine.
Ma simt rau.
Nu, nu e din cauza ta. E vina mea.E vina mea ca nu apreciez. E vina mea ca nu pot crede in ceva de care nu-s convinsa ca exista. E vina mea de tot ce ti se intampla tie , mie si lor. E vina mea ca ma ascund daca plang si e vina mea ca rad si incerc sa fiu pozitiva.
E vina mea pentru ca nu stiu sa fiu fericita mereu.
De obicei sunt. Sau asa par.

Esti fericita acum? Esti fericita sa sti ca nici eu nu sunt bine, ca sunt cu moralul la pamant?
Ce zici, asta inseamna ca imi pasa? Esti fericita ca "imi pasa" in felul asta?
Esti fericita ca tot ce mi-ai zis s-a transformat in ura ?

Acum simt ca e acel moment in care nu mai pot tine.
E momentul in care toata ura stransa in mine a explodat.
Ura din noi. Din mine.Din ea. Din ei.Din tine...
S-a transformat in frica .
Frica de noi.De mine.De ea.De ei.De tine....

Mi-e frica sa nu fiu asa mereu.
Mi-e frica sa nu ma doara incheietura stanga mereu.
Mi-e frica de faptul ca starea mea de acum te face fericita...

In seara asta ai castigat.Imi traiesc toate temerile.

ESTI AMARA!

Nu ma intelegi, nu?
Nici eu pe tine...
Imi pare rau ca nu ma pot simti vinovata mereu...

0 comentarii: